ca o fiinţă cu daruri fantastice ", într-adevăr vrea să ştiu mai multe şi mai mari minuni: nori negri departe de satul nostru, şi întoarceţi grindină în altă parte, infigand toporul in pamant, usi exterior, din faţă," etc. Apoi, este văzut de modul în care îşi exprimă îngrijorarea pentru acasă şi pentru copii. Smaranda este o natura mult mai severă, cu voinţă de neclintit, care iubeşte copiii săi, fără sentimentalism, dar cu devotament fără margini. Dar dincolo de toate celelalte portrete, Nica este personajul constitutiv al textului, iar în jurul lui sunt adunate toate sensurile. Ca o structură existentă, Nica este în curs de dezvoltare din nedeterminarea de auto-determinare. În urma Nica evoluţia şcolii, scriitor de captare de lucid lui proces intelectual dificil de a deveni. Eroul este "slăvit leneş", "o vară pierdută", împins la predarea de mama şi bunicul. Ipostază devenind dezvăluie faţete ale personalităţii sale, nu fără contradicţii. "Omul din doi oameni" amestecate în "Humulesti lut", şi înzestrat cu harul şi spiritul aparţine în care trage de mare şi argilă. Nica este definită în raport cu celelalte personaje ale operei menite să prezinte varietatea naturii umane. În ceea ce priveşte arta narativă, Creangă este un povestitor desavarsit, impresionand cale ", spune". În această privinţă, este între Ioan Neculce şi Sadoveanu, toate trei formând în literatura română de recunoscut de către mai multe elemente comune ale artei narative. Principala caracteristică este tendinţa de muncă de stadiul Creangă, spunerii tehnica orală. El scrie ca şi cum ar trebui să joace textul, si ii place sa imite, pentru a parodia, de a exagera, de a gesticula, pentru a trece de la monolog la dialog, pentru a intra pielea fiecărui personaj. Sub nici o împrejurare şi nu neglija interlocutori imaginare, care se adresează direct: "Si cum am onoarea de a spune" sau "vă puteţi imagina (...)", "Dar de ce ma mai bine să caute pentru noi"?. O altă caracteristică a lucrării "Amintiri din copilarie" este dinamismul anecdotice, uimitor evenimente navale, viteza cu care se desfasoara exploit. Nu întotdeauna fundal există legături între ele, ca naratorul găseşte formula de trecere, marcarea schimbare, cum ar fi: "D-apoi vase smantanitul calamandros că a fost" de fixare coerenţa şi unitatea de episoade. Puterea reală a lui Creangă se manifestă atunci când începe să povestească. Apoi, expresia este viu, autentic, fraza, bogata in verbe, este puternic evocatoare şi de întâmplări şi oameni vin în viaţă